Berea și sănătatea

Berea Și Sănătatea: Recuperarea Echilibrului

Berea este făcută din ingrediente naturale şi are un conţinut relativ scăzut de alcool (sau zero alcool) în comparaţie cu majoritatea băuturilor alcoolice. Consumul moderat de bere poate avea un efect pozitiv asupra speranţei de viaţă datorită conţinutului de alcool. Relaţia dintre consumul de alcool şi toate cauzele de mortalitate este caracterizată de curba „J”, cu cel mai mic risc relativ (cu o scădere aproximativă de 10%) fiind asociat consumului de aproximativ 20 g de alcool pe zi pentru bărbaţi şi 10 g de alcool pe zi pentru femei. Acest efect este suma efectelor pozitive asupra bolii cardiovasculare, în cazul unei cantităţi moderate de alcool consumat, şi a efectelor negative asupra anumitor tipuri de cancer şi accidente, în cazul unui consum mai ridicat. Nu are legătură cu tipul de băutură alcoolică.

• Mesaje cheie
• Consumul de alcool şi speranţa de viaţă
• Evaluare critică a cercetării pe alcool
• În concluzie: Berea şi sănătatea

Mesaje cheie

• Berea este o băutură versatilă, cu un procentaj relativ scăzut de alcool, care atunci când este consumată cu moderaţie, poate face parte din stilul de viaţă sănătos al unui adult. 
• Consumul moderat de bere poate avea efecte pozitive asupra speranţei de viaţă, mai ales datorită prezenţei alcoolului. 
• În plus, faţă de efectele asociate alcoolului, alte proprietăţi ale berii care derivă din materiile prime şi procesul de fabricare a berii pot, de asemenea, avea efecte pozitive asupra sănătăţii.  
• Totuşi, consumul moderat de alcool ar trebui întotdeauna considerat un element adiţional şi nu o alternativă al alte alegeri ce țin de un stil de viaţă sănătos, alegeri care scad riscul de cardiopatie coronariană, diabet de tip 2 şi alte boli. 
• Persoanele care beau bere sau alte băuturi alcoolice sunt încurajate să bea cu moderație ca parte a unei diete sănătoase.

• Pentru cei care nu doresc să consume alcool, berea fără alcool poate fi o bună alternativă.

Consumul de alcool şi speranţa de viaţă

Un studiu în rândul populaţiei efectuat în anul 1926 arătase deja că cei care consumă alcool cu moderaţie trăiesc mai mult decât abstinenţii şi cei care consumă alcool în exces283 . Totodată, și în numeroase alte studii recente (vezi Tabelul 7 şi Figura 11) s-a observat o relaţie caracterizată de curba „J” între consumul de alcool şi riscul de mortalitate. În general, cel mai mic risc relativ de mortalitate, cu o scădere de circa 10%, s-a observat la consumul de aproximativ 20 g de alcool pe zi la bărbaţi şi 10 g de alcool pe zi la femei. Riscul relativ creşte din nou la un consum de peste 40 g de alcool pe zi la bărbaţi şi 20 g de alcool pe zi la femei. Se crede că beneficiul net asupra sănătăţii datorat consumului moderat de alcool acţionează în primul rând prin efectul său cardio-protector (vezi Capitolul 5), deşi consumul crescut de alcool este, de asemenea, asociat cu un risc crescut de apariţie a anumitor tipuri de cancer (vezi Capitolul 7) şi cu decesul din accidente.

Unii oameni de ştiinţă sugerează că este mai bine să se măsoare consumul de alcool pe întreaga durată a vieţii şi nu doar consumul de la data intrării în studiu (nivel de referinţă). Motivul este faptul că de-a lungul timpului consumul de alcool poate varia290. Aşadar, asocierea dintre alcool şi mortalitate poate fi subestimată sau supraestimată atunci când se ia în considerare doar consumul de referinţă. Totuşi, studiile care au măsurat consumul de alcool pe întreaga durată a vieţii au arătat, de asemenea, relaţii similare cu riscul de mortalitate indiferent de cauză caracterizate de curba „J” 288,289.

Efectele tranzitorii şi reversibile

Efectul alcoolului asupra riscului de mortalitate poate fi tranzitoriu şi reversibil conform datelor unui studiu în rândul populaţie efectuat pe durata a 5 ani. Subiecţii cu un obicei stabil de consum redus sau moderat de alcool (12 – 72 g de alcool pe săptămână) au prezentat riscul cel mai scăzut de mortalitate din orice cauză. Acele persoane care au început să bea mai puţin sau acelea care au început să bea mai mult au avut un risc relativ mai mare cu 29% şi respectiv cu 32% în timpul monitorizării291.

Evaluare critică a cercetării pe alcool

Relaţia dintre consumul de alcool şi mortalitatea din orice cauză exprimată prin curba „J” este un rezultat combinat al multor studii. Provocarea acestor studii este că rezultatele reziduale, nemăsurate sau confuze nu pot fi niciodată excluse pe deplin. Cu toate acestea, puţine observaţii epidemiologice au fost verificate pentru lipsa imparţialităţii la fel de amănunţit ca beneficiile aparente asupra sănătăţii ale consumului moderat de alcool292, dar câteva incertitudini rămân cu privire la natura cauzală a relaţiei caracterizate prin curba „J” care s-a observat din studiile în rândul populaţiei. În studiile referitoare la alcool au fost identificate câteva defecte metodologice care ar putea indica beneficii aparente ale consumului moderat, aşa cum se discută în continuare. 

Ipoteza „persoanelor bolnave care au renunţat la alcool”

Unele studii nu au reuşit să facă distincţia între abstinenţii pe întreaga durată a vieţii şi foștii consumatori. Grupul de referinţă al celor care nu consumă alcool poate deci include „persoane bolnave care au renunţat la alcool”293. Acest fapt poate lăsa impresia existenţei beneficiilor de pe urma consumului moderat de alcool, deşi studiile care au separat foştii consumatori de cei care nu au consumat niciodată alcool au contestat această ipoteză103.

Ipoteza „persoanei sănătoase care consumă alcool”

O altă potenţială sursă de dovezi care creează confuzii este sugestia stilul de viaţă mai sănătos al celor care consumă cantităţi moderate de alcool, sau invers, persoanele care nu consumă alcool  pot avea un profil de risc ridicat294,295. Unele studii sugerează că relaţia caracterizată de curba „J” dintre consumul de alcool, boală cardiovasculară (BCV) şi diabetul de tip 2 este puţin probabil să fie explicată de un stil de viaţă sănătos. Totuşi, chiar şi pentru persoanele cu un stil de viaţă sănătos, consumul moderat de alcool este asociat cu un risc şi mai scăzut de BCV şi diabet de tip 2 (vezi Capitolele 5 şi 6). 

Evaluarea consumului real de alcool

O altă preocupare este acuratețea evaluărilor consumului de alcool. Până în prezent, nu există un consens larg acceptat cu privire la modul de măsurare a consumului de alcool. Datele privind consumul de alcool sunt adesea bazate pe auto-raportare, ceea ce poate duce la posibilitatea clasificării greșite a expunerii şi în special subraportarea consumului de alcool este o posibilă sursă de lipsă a imparţialităţii296. Includerea persoanelor care consumă alcool în exces în categorii care consumă cantităţi mai mici va coborî pragul prejudiciilor aparente, aşa cum s-a observat, de exemplu, într-un studiu care a arătat că incidenţa hipertensiunii la persoanele care raportau un consum de 1 – 2 pahare pe zi s-a limitat în principal la cei suspectaţi de subraportare297.

În concluzie: Berea şi sănătatea

Toate capitolele precedente din această broşură ne arată că berea este o băutură versatilă cu un procent relativ scăzut de alcool, care, atunci când este consumată cu moderaţie, poate face parte din stilul de viaţă sănătos al unui adult. Datorită ingredientelor naturale, în bere există mici cantităţi de vitamine de tip B, minerale, polifenoli şi fibre. Și datorită alcoolului pot exista efecte pozitive asupra speranţei de viaţă. Pentru persoanele care nu vor să consume alcool, berea fără alcool poate fi o bună alternativă. 

Consumul moderat de alcool 

Există multe efecte adverse ale consumului abuziv de alcool. Pe de altă parte, consumul moderat de alcool poate avea efecte benefice asupra sănătăţii, în ciuda unui risc relativ crescut de apariţie a anumitor tipuri de cancer. În principal, pare să existe un risc mai scăzut de boală cardiovasculară, diabet de tip 2 şi demență care poate explica riscul relativ de mortalitate în general mai scăzut (cu aproximativ 10%) dacă se consumă 10 – 20 g de alcool pe zi. Riscul nu este legat de tipul băuturii alcoolice. Obiceiul de consum de alcool cel mai favorabil este consumul zilnic sau aproape zilnic, evitând dăunătorul consum de tip „binge drinking”298.

Deşi rezultatele reziduale neclare nu pot fi excluse, este puţin probabil ca ele să modifice substanţial scenariile prezentate285. Consecvența şi succesiunea temporală în studiile epidemiologice şi explicaţiile biologice plauzibile în studiile experimentale favorizează concluzia că un consum moderat de alcool are efecte benefice asupra sănătăţii299 şi beneficiile consumului moderat de alcool sunt relevante pentru sănătatea publică285. Totuşi, consumul moderat de alcool ar trebui mereu considerat un supliment şi nu o alternativă la alte obiceiuri sănătoase care, de asemenea, scad riscul apariţiei bolilor cronice, cum ar fi cardiopatia coronariană şi diabetul.

Nu uitaţi: Un stil de viaţă sănătos este posibil cu sau fără a consuma bere.

Deşi consumul moderat de bere ar putea avea efecte benefice asupra sănătăţii, nu trebuie să consumaţi bere în cantităţi moderate pentru un stil de viaţă sănătos. Pentru a asigura un stil de viaţă sănătos, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă un consum ridicat de fructe şi legume, reducerea aportului de grăsimi, zahăr şi sare, şi mişcare301. Important este faptul că în cazul în care beţi bere, consumaţi-o responsabil şi cu moderaţie.

Nu uitaţi: Alcoolul afectează femeile diferit faţă de bărbaţi.

Alcoolul afectează femeile diferit faţă de bărbaţi în principal din cauza compoziţiei corporale diferite şi din cauza greutăţii corporale medii mai mici. Femeile au un procent mai mare de grăsimi în corpul lor şi deci un procent mai mic de fluide in corp. Deoarece alcoolul este solubil în apă, se distribuie doar în lichidul corporal. Femeile vor avea aşadar niveluri maxime mai ridicate de alcoolemie decât bărbaţii, pentru aceeaşi cantitate de alcool consumată (vezi Tabelul 8)81. Alte mecanisme posibile pentru a explica diferenţele de gen în concentraţia de alcool din sânge includ diferenţele dintre metabolismul relativ al alcoolului, interacţiunea alcool-dehidrogenazei (ADH) cu hormonii sexuali feminini, nivelurile mai mici de ADH gastric şi un metabolism mai rapid la nivelul ficatului la femei300.

Diferenţa dintre alcoolemia la bărbaţi şi femei poate explica motivul pentru care asocierea inversă pentru speranţa la viaţă la femei dispare la cantităţi mici de alcool consumate, comparativ cu cea la bărbaţi, probabil din cauza unui risc relativ crescut de cancer (mamar)284.