Berea și sănătatea

Berea Şi Greutatea Corporală

Există o convingere generală că băuturile alcoolice, şi berea în special, duc la creșterea în greutate, în special din cauza creșterii în circumferință a abdomenului. Totuşi, dovezile ştiinţifice nu sunt clare. Băuturile alcoolice cu siguranţă conţin calorii, dar creșterea în greutate se pare că este în principal asociată cu niveluri mai mari de consum. Consumul moderat de alcool, în special la femei, pare a nu fi asociat cu creșterea în greutate.

• Mesaje cheie
• Obezitatea în Europa
• Caloriile din bere
• Efectele alcoolului asupra apetitului, greutăţii corporale şi obezităţii
• Alţi factori care influenţează efectul alcoolului asupra greutăţii corporale 
• Sindromul metabolic
• Grafic informativ: Berea şi greutatea corporală

Mesaje cheie

• La bere, aproximativ două treimi din calorii provin din alcool şi aproximativ o treime din carbohidraţi.
• Se pare că, în special la femei,  creșterea în greutate este în principal asociată cu niveluri mai ridicate de consum de bere şi alte băuturi alcoolice şi nu cu consumul moderat de alcool.
• Relaţia dintre greutatea corporală şi consumul de alcool este complexă şi implică nu numai cantitatea şi tipul de alcool consumat, ci şi obiceiurile de consum, sexul, tipul băuturii şi stilul de viaţă care pot juca un rol. 
• Relaţia dintre consumul de alcool şi riscul sindromului metabolic pare să fie reprezentată prin curba „J”, cu risc redus asociat consumului scăzut de alcool şi risc mai mare asociat consumului abuziv de alcool.
• Obezitatea este o afecţiune care are mai mulţi factori şi este dificil de a evalua cu adevărat doar influenţa cantităţii de alcool consumat asupra riscului de obezitate.

Obezitatea în Europa

În Europa, excesul de greutate sau obezitatea (supraponderalitatea severă) a atins proporţii epidemice42. În cele 19 state membre UE pentru care sunt disponibile date, proporţia de adulţi (cu vârsta de 18 ani sau mai mare) care erau consideraţi supraponderali sau obezi în anul 2008 varia între 37,0% şi 56,7% pentru femei şi între 51,0% şi 69,3% pentru bărbaţi43. Obezitatea este un factor de contribuţie major la povara la nivel global a bolilor şi dizabilităților cronice44. Creşterea ţesutului adipos este un factor de risc cheie pentru diabetul de tip 2, dislipidemie şi boală cardiovasculară şi este asociată cu multe alte boli inclusiv cu osteoartrită, anumite tipuri de cancer, boli mintale şi mortalitate crescută45-51.

Caloriile din bere

Berea, ca aproape toate celelalte alimente sau băuturi, conţine calorii. La bere, aproximativ două treimi din calorii provin din alcoolul din ea, o treime din carbohidraţi, iar o cantitate neglijabilă din proteine, deşi aceste proporţii pot să difere în funcţie de compoziţia şi de tăria berii şi de modul în care este fabricată52.

Caloriile din alcool
Alcoolul este cea mai bogată de sursă de energie şi are o valoare energetică de 7 kcal pe gram. Descompunerea alcoolului în corp survine înaintea descompunerii altor substanţe nutritive, deoarece corpul nu poate stoca alcoolul şi îl tratează ca pe o substanţă potenţial dăunătoare, deşi mici cantităţi de alcool în timpul meselor pot stimula consumul de energie53,54.

Caloriile din carbohidraţi
Arzând carbohidraţi, corpul metabolizează 4 kcal pe gram de carbohidrat. În general, nivelurile de carbohidraţi din bere variază între 20 – 30 g pe litru55. O bere lager conţine cam aceeaşi cantitate de carbohidraţi pe porţie ca un vin alb dulce, o cantitate mai mică decât un lichior, dar mai mare decât un vin alb sec31.

Efectele alcoolului asupra apetitului, greutăţii corporale şi obezităţii

Dacă mâncaţi mai multe calorii decât ardeţi, vă îngrăşaţi. Energia provenită de la băuturile alcoolice este suplimentară celei din alte surse de hrană. Totuşi, date din studii în rândul populaţiei sugerează că, în special în cazul femeilor, consumul moderat de alcool poate proteja împotriva obezităţii56. Câteva studii au cercetat influenţa consumului de alcool asupra apetitului, greutăţii corporale şi obezităţii.

Apetitul
O trecere în revistă sumară a literaturii arată clar că energia consumată sub formă de alcool este suplimentară celei din alte surse de hrană, ducând pe termen scurt la un supraconsum pasiv de energie. Alcoolul băut înainte sau în timpul meselor tinde să crească cantitatea de mâncare consumată, probabil printr-o sporire a efectelor de recompensă pe termen scurt ale mâncării56 şi posibil şi pentru că alcoolul sporeşte valoarea de recompensă a mâncării57.

Greutatea corporală şi obezitatea
În general, se pare că o cantitate mică sau moderată de alcool consumată este puţin probabil să constituie un factor de risc pentru instalarea obezității, în comparație cu consumul abuziv de alcool şi consumul de tip “binge drinking”, a căror legătură cu ţesutul adipos a fost stabilită într-un mod mai coerent54. O recenzie sistematică arată că se observă o creștere în greutate la niveluri ridicate de consum de alcool. În cazul consumului moderat de alcool există o diferenţă între băuturi. Vinul se pare că protejează împotriva creșterii în greutate în timp ce băuturile spirtoase tind să favorizeze îngrăşarea58. Dar în cazul berii nu există suficiente dovezi ştiinţifice, în special pentru femei41, deşi conform unei recenzii sistematice se pare că un consum de până la 500 ml pe zi pentru bărbaţi nu contribuie la luarea în greutate.

Alţi factori care influenţează efectul alcoolului asupra greutăţii corporale

Relaţia dintre greutatea corporală şi consumul de alcool este complexă. Nu numai că sunt importante cantitatea şi tipul de alcool consumat, dar şi obiceiurile de consum, sexul, tipul băuturii şi stilul de viaţă pot juca un rol.

Obiceiuri de consum
Obiceiurile de consum pot avea un rol important în modul în care consumul de alcool influenţează greutatea corporală. Un studiu populațional arată că în rândul bărbaţilor care au consumat cantităţi moderate de alcool (<30 g) sau cantităţi medii de alcool (30 – 100 g) pe săptămână, cei care au băut zilnic au avut un indice al masei corporale (IMC) mai mic şi o circumferinţă a taliei mai mică în comparaţie cu cei care au băut 1 – 2 zile sau 3 – 6 zile pe săptămână. Rezultatele au fost asemănătoare pentru consumul de bere şi vin59, iar studiile în rândul populaţiei făcute anterior au arătat rezultate similare. Se pare că cei care consumă cea mai mare cantitate de alcool şi cel mai rar (binge drinking) au fost cei cu cel mai mare exces de greutate. Dar consumul frecvent de alcool în cantităţi mici sau moderate nu este asociat cu luarea în greutate60-62.

Sexul
Frauen mittleren Alters, die maßvoll trinken, können sogar von einem geringeren relativen Risiko für Gewichtszunahme profitieren. Eine Populationsstudie zeigte, dass normalgewichtige Frauen nach der Menopause, die maßvoll alkoholische Getränke konsumieren (mittlere Aufnahme von 19,4 g pro Tag), ein geringeres relatives Risiko aufweisen, übergewichtig (35 %) oder adipös (88 %) ⁶³ zu werden. Dies auch bestätigen die Ergebnisse aus früher veröffentlichten Untersuchungen.^64-70

Tipul de băutură şi stilul de viaţă
Deşi unele studii sugerează că berea poate induce obezitate mai mult decât vinul, unele studii au descoperit legături similare cu ambele41. Studiile experimentale sugerează că vinul stimulează mai mult decât berea consumarea unei cantităţi mai mari de mâncare71, iar oamenii care preferă berea pot fi diferiţi de nebăutori sau de consumatorii de vin prin mulţi factori de stil de viaţă cu impact asupra obezității. Băutorii de bere par să aibă obiceiuri alimentare mai restrictive decât băutorii de vin72-74 şi se întâmplă mai des ca băutorii de bere să fie fumători72,75,76. Activitatea fizică poate, de asemenea, să fie un factor care să creeze confuzie şi este dificil să ajustezi corect rezultatele în funcţie de toţi aceşti factori41. Persoanele care consumă frecvent cantităţi moderate de alcool se pot bucura în general de un stil de viaţă mai sănătos care se poate să îi protejeze împotriva creșterii în greutate. În general, obezitatea este o afecţiune care are mai mulţi factori şi este dificil de evaluat cu adevărat doar influenţa cantităţii de alcool consumat asupra riscului de obezitate54.

Sindromul metabolic

Sindromul metabolic (MetS) este o grupare de factori de risc care includ obezitate abdominală (circumferinţă mare a taliei), rezistenţă la insulină, nivel crescut al trigliceridelor, nivel scăzut de colesterol HDL (lipoproteine cu densitate înaltă) şi hipertensiune care împreună duc la un risc de cinci ori mai mare de diabet de tip 2 şi la un risc de trei ori mai mare de boală cardiovasculară. Sindromul metabolic ar putea, de asemenea, spori riscul de cancer77. Unul din şase europeni, iar în anumite ţări europene până la una din trei persoane, suferă de sindrom metabolic.78

Sindromul metabolic şi consumul de alcool
Deşi nivelul de consum de alcool pentru un efect benefic variază, relaţia dintre consumul de alcool şi sindromului metabolic pare să fie reprezentată prin curba „J” potrivit a două metaanalize. Una a arătat că un consum de alcool de mai puţin de 40 g pe zi la bărbaţi şi 20 g pe zi la femei comparativ cu nebăutorii reduce semnificativ prevalenţa sindromului metabolic cu 16%, respectiv 25%79. Cealaltă a arătat un risc relativ de sindrom metabolic redus semnificativ cu 14% datorită unui consum foarte scăzut de alcool (0,1 – 5,0 g pe zi), dar un risc crescut cu 86% în cazul consumului de mai mult de 35 g de alcool pe zi80.

Nu uitaţi: Berea nu este întotdeauna singura cauză a „burții de bere”

Există o convingere larg răspândită că berea duce la creșterea circumferinței abdominale, întâlnită în varianta pupulară drept „burtă de bere”. Totuşi, nu există suficiente dovezi ştiinţifice care să confirme că un consum moderat de bere (<500 ml pe zi) este într-adevăr responsabil pentru acest lucru, deşi un consum mai ridicat de bere poate fi asociat cu o o circumferinta abdominală mai mare41.

Dacă nu din cauza berii, atunci de unde apare fenomenul de „burtă de bere”? Se poate să fie cel puţin parţial asociat cu obiceiurile alimentare şi cu stilul de viaţă al unui consumator de bere. Persoanele care beau în principal bere se pare că mănâncă şi mai puţin sănătos decât cele care preferă vinul sau care nu beau deloc băuturi alcoolice. Aceste diferenţe sunt în mare măsură explicate de alţi factori socio-demografici şi de stil de viaţă, în special de fumat şi de lipsa exerciţiilor fizice. După modificarea acestor factori, dieta băutorilor de bere şi de vin nu pare să difere prea mult. Astfel, pare foarte probabil ca stilul de viaţă şi factorii demografici ai consumatorilor de bere să joace un rol mai semnificativ în formarea „burţii de bere” decât consumul de bere în sine86.