Berea și sănătatea

Berea Și Cancerul

Consumul de alcool poate crește riscul de cancer mamar, cancer colorectal, cancer cerebral și de gât, cancer hepatic și cancer esofagian. O mare parte din cazurile de cancer din Europa legate de consumul de alcool este asociată cu consumul a peste 24 g pe zi la bărbați și peste 12 g pe zi la femei.  La bărbați, aproximativ 3% din cazurile de cancer legate de consumul de alcool sunt asociate cu consumul a mai puțin de 24 g de alcool pe zi, iar la femei, 1% din cazuri sunt asociate cu consumul a mai puțin de 12 g de alcool pe zi.

• Mesaje cheie
• Cancerul în Europa
• Cauzele cancerului
• Consumul de alcool și riscul de cancer
• Efectele carcinogene ale alcoolului
• Consumul de alcool și riscul redus de anumite tipuri de cancer
• Riscul de cancer după încetarea consumului de alcool
• Consumul de alcool înainte și după diagnosticarea cu cancer mamar
• Grafic informativ: Berea şi cancerul

Mesaje cheie

• Majoritatea cancerelor legate de consumul de alcool sunt cancerul mamar, cancerul colorectal, cancerul cerebral și de gât, cancerul hepatic și cancerul de esofag.
• Un număr mare de cazuri de cancer din Europa legate de consumul de alcool este asociat cu consumul a peste 24 g pe zi la bărbați și peste 12 g pe zi la femei.
• La bărbați, aproximativ 3% din cazurile de cancer legate de consumul de alcool sunt asociate cu consumul a mai puțin de 24 g pe zi. În cazul femeilor, doar în 1% din cazurile legate de consumul de alcool, consumul este de sub 12 g de alcool pe zi.
• Chiar și în cantități mici, consumul de alcool poate crește riscul de cancer. Spre exemplu, în cazul cancerului mamar, consumul a 10 g pe zi este asociat cu un risc relativ crescut de 3 – 9%. Ca termen de comparație, folosirea anticoncepționalelor orale este asociată cu un risc relativ crescut de 24%.
• Toate afirmațiile despre riscul crescut și cel redus trebuie avute în vedere în contextul riscului absolut pe tot parcursul vieții de a face aceste tipuri de cancer.

• Riscul pare să fie mai mic în cazul cancerului renal, al limfomului non-Hodgkin și cancerului tiroidian, asociate cu un consum de alcool moderat.

Cancerul în Europa

În 2012, au fost diagnosticate peste 3,4 milioane de cazuri noi de cancer în Europa184. Cancerul este principala cauză de deces, reprezentând circa 20% din numărul total de decese din fiecare an185. În 2012, cele mai frecvente forme de cancer au fost cancerul mamar la femei (458.337 de cazuri), urmate de cancerul colorectal (446.801), cancerul pulmonar (409.911) și cancerul de prostată (399.964). Aceste patru tipuri de cancer reprezintă jumătate din povara generală a cancerului în Europa. Cele mai frecvente cauze de deces provocat de cancer sunt cancerul pulmonar (353.580 decese), cancerul colorectal (214.727), cancerul mamar (131.259) și cancerul de stomac (107.313)186.

Cauzele cancerului

La nivel global, majoritatea tipurilor de cancer au la bază cauze exogene. Doar o mică parte din toate tipurile de cancer au la bază cauze endogene, cum ar fi o predispoziție genetică187. În Europa, fumatul este cea mai importantă cauză a cancerului care poate fi prevenită.  Alți factori de risc majori cauzatori de cancer sunt un regim alimentar nesănătos (o cantitate mică de fructe și legume, o cantitate mare de carne roșie și carne procesată, o cantitate mare de calorii) și lipsa activității fizice.  Consumul de alcool și problemele de mediu (expunerea la soare, poluarea, infecțiile, etc.) contribuie și ele la riscul de cancer188. O mare parte din cazurile de cancer care pot fi atribuite consumului de alcool în Europa este asociată cu un consum zilnic de alcool a peste 24 g la bărbați și peste 12 g la femei189.

NA – nu se aplică

* Vezi pagina 78
** Riscul cel mai mic și cel mai mare (diferă de la o țară la alta în Europa) de a face un anumit tip de cancer până la vârsta de 75 de ani.  Date generate pornind de la globocan.iarc.fr.
*** Buze, cavitatea bucală, faringe, laringe

Consumul de alcool și riscul de cancer

Studiile în rândul populației au arătat că consumul de băuturi alcoolice poate crește riscul de dezvoltare a cancerului mamar, cancerului colorectal, cancerului cerebral și de gât, cancerului hepatic și cancerului esofagian190. Pentru a preveni cancerul, e mai bine să nu se consume alcool188. Totuși, multe cazuri de cancer din Europa legate de consumul de alcool sunt asociate cu un consum zilnic a peste 24 g de alcool, în cazul bărbaților, și peste 12 g de alcool, în cazul femeilor189, ceea ce explică parțial curba în formă de „J” dintre consumul de alcool și mortalitatea din orice cauză.  Dacă este un consumul moderat, riscul de mortalitate din orice cauză este mai mic (vezi Capitolul 10).  

Fracțiile atribuibile consumului de alcool

În Tabelul 4, se face o prezentare generală asupra incidenței și mortalității cancerelor legate de consumul de alcool în Europa și fracțiile atribuibile alcoolului. Sunt indicate acele cazuri asociate cu consumul de alcool sau câte cazuri de cancer ar fi putut fi prevenite dacă toată lumea din Europa nu ar fi consumat alcool niciodată. În total în Europa, cazurile de cancer atribuibile consumului de alcool au fost estimate la aproximativ 10% din totalul de cazuri la bărbați și aproximativ 3% la femei, situația variind de la o țară la alta din cauza diferențelor de cantități consumate și altor factori189. O mare parte din cazurile de cancer legate de consumul de alcool în Europa este asociată cu un consum de alcool de peste 24 g pe zi la bărbați și peste 12 g pe zi la femei.  La bărbați, aproximativ 3% din cazurile de cancer legate de consumul de alcool sunt asociate cu consumul a mai puțin de 24 g pe zi, iar la femei, 18% din cazuri sunt asociate cu consumul a mai puțin de 24 g de alcool pe zi.  În cazul femeilor care consumă sub sau peste 12 g de alcool pe zi, cifrele echivalente pentru cancerele legate de consumul de alcool sunt 1% și, respectiv, 4% (vezi Figura 10)189.

Un exemplu de interpretare a datelor din Tabelul 4 privind fracția atribuibilă consumului de alcool 

Fracția atribuibilă consumului de alcool pentru cancerul mamar este de 5%. Așadar, din totalul cazurilor de cancer din Europa, 5% sunt asociate cu consumul de alcool. Incidența cancerului mamar în 2012 era de 458.337 de cazuri și, deci, aproximativ 23.000 dintre acestea sunt asociate cu consumul de alcool.  Altfel spus, dacă toate femeile din Europa nu ar fi consumat deloc alcool întreaga lor viață, ar fi putut fi prevenite aproximativ 23.000 de cazuri de cancer mamar în 2012. Alte exemple: dacă toți bărbații din Europa nu ar fi consumat deloc alcool întreaga lor viață, aproximativ 41.000 cazuri de cancer colorectal și 14.000 de cazuri de cancer hepatic ar fi putut fi prevenite în 2012.  Nu uitați că majoritatea cazurilor de cancer legate de consumul de alcool sunt asociate cu consumul mare de alcool. 

Cancerul mamar

Cancerul mamar la femei este cea mai răspândită formă de cancer din Europa. Consumul de alcool este unul dintre factorii care cresc riscul de cancer mamar, pe lângă greutatea corporală mare, lipsa de activitate fizică și folosirea anticoncepționalelor orale.  Riscul relativ de cancer mamar crește cu 3 – 9% (față de riscul existent) la fiecare 10 g de alcool consumate pe zi191-196. Inconsecvența legată de riscurile relative regăsită în multe studii ar putea fi generată parțial de numărul diferit al subiecților cu tumori cu receptori hormonali negativi și tumori cu receptori hormonali pozitivi.  Căile non-hormonale, cum ar fi leziunile ADN-ului, vor genera, probabil, tumori cu receptori negativi. Tumorile cu receptori hormonali pozitivi conțin receptori pentru hormonii estrogen și/sau progesteron. S-a constatat că în cazul consumului de alcool, riscul de tumori cu receptori hormonali pozitivi este mai crescut197-200. Efectul riscului consumului de alcool asupra cancerului mamar joacă un rol foarte important la femeile cu antecedente familiale de mastopatie benignă (boli ale sânului) sau alte afecțiuni asociate riscului crescut de cancer mamar194. Deși se pare că nu există o corelație cu indicele de masă corporală (IMC) sau cu folosirea de hormoni196, încă mai sunt multe aspecte de lămurit, cum ar fi efectele vârstei la care a început consumul de alcool, obiceiurile de consum de alcool, statusul menopauzal și polimorfismele genetice201.

Cancerul colorectal

Cancerul colorectal este pe locul doi în topul celor mai răspândite cancere în Europa.  Consumul de carne roșie, lipsa activității fizice și obezitatea sunt factori de risc pentru cancerul colorectal, după cum este și consumul mare de alcool. Riscul relativ de cancer al colonului și al rectului pare să nu crească odată cu consumul a până la 10 g de alcool pe zi202-204. Dacă se consumă 25, 50 și 100 g de alcool pe zi, riscul relativ este crescut (față de riscul existent) cu 8%, 14% și, respectiv, 43% față de cei care nu beau sau beau ocazional204. Se pare că efectul negativ al consumului de alcool asupra riscului de cancer colorectal este mai puternic la bărbați decât la femei202. Riscul relativ de adenom colorectal, leziunea precanceroasă prin definiție pentru cancerul colorectal, crește cu 27% (față de riscul existent) cu fiecare creștere de 25 g a cantității de alcool consumate pe zi205.

Cancerele cerebrale și de gât

Pentru cancerele cerebrale și de gât, consumul de alcool este un factor de risc, în special în combinație cu fumatul.  În Europa, cancerele cu cel mai mare număr absolut de cazuri atribuibile consumului de alcool la bărbați au fost cele ale cailor aerodigestive superioare (vezi Tabelul 4), o mare parte dintre acestea fiind asociate cu consumul a peste 24 g de alcool pe zi189. Nu s-a constatat vreo creștere a riscului relativ de cancer cerebral și de gât în cazul consumului zilnic a 12 – 24 g de alcool, dar consumul a peste 36 g de alcool pe zi dublează riscul relativ (în comparație cu riscul existent), față de abstinenți206. Și fumatul este un factor de risc pentru cancerele cerebrale și de gât, dublând riscul relativ cu 1 – 20 țigări pe zi, față de nefumători. Fumatul (1 – 20 de țigări pe zi) împreună cu consumul mare de alcool (peste 36 g pe zi) au mai mult decât un efect multiplicator combinat asupra riscului de cancere cerebrale și de gât, generând o creștere de 10 ori a riscului relativ față de persoanele care nu consumă alcool206. 

Cancerul hepatic

În Europa, incidența și riscul cumulat de cancer hepatic sunt mici (vezi Tabelul 4).  Consumul de alcool este un factor de risc pentru cancerul hepatic, iar consumul excesiv este asociat cu un risc crescut.  Consumul a 12 g de alcool pe zi este asociat cu o creștere a riscului relativ de cancer hepatic de 8% (față de riscul existent), iar riscul relativ este cu 54% mai mare, dacă se consumă 50 g de alcool pe zi. O analiză separată a persoanelor care nu au fost infectate cu virusul hepatic, a indicat că riscul în cazul lor de cancer hepatic crește când consumă peste 40 g de alcool pe zi207.

Cancerul esofagian

În Europa, incidența și deci, riscul cumulat de cancer esofagian sunt și ele mici (vezi Tabelul 4). Consumul de alcool este un factor de risc pentru acest tip de cancer, dar riscul crește în principal când cantitatea consumată este mare. Consumul de alcool este un factor de risc în special pentru un anumit tip de cancer esofagian numit carcinom scuamos esofagian. Consumul a mai puțin de 12,5 g alcool pe zi crește riscul relativ cu 26% (față de riscul existent)202, riscul relativ dublându-se în cazul unui consum de până la 50 g de alcool pe zi și fiind de cinci ori mai mare în cazul consumului a peste 50 g pe zi, față de persoanele care nu consumă alcool. 

Efectele carcinogene ale alcoolului

Mecanismele posibile prin care consumul de alcool crește riscul anumitor cancere sunt complexe și nu sunt pe deplin înțelese. 

Acetaldehida și speciile reactive de oxigen implicate în carcinogeneză

Acetaldehida, un metabolit toxic al alcoolului, joacă un rol foarte important în privința riscului de cancer208. La un consum mai mare, de peste 40 g de alcool pe zi, timp de cel puțin o săptămână, se activează sistemul microzomal de oxidare a etanolului (SMOE). Această cale de descompunere a alcoolului produce specii reactive de oxigen implicate în carcinogeneză (pentru detalii despre metabolizarea alcoolului, vezi Capitolul 3). De asemenea, microbiotele bacteriene pot metaboliza și transforma alcoolul în acetaldehidă.  Acest lucru este valabil, în principal, în cazul unor niveluri mari de alcool în cavitatea bucală și în zona colorectală209-211.

Alte mecanisme posibile

• Consumul de alcool poate stimula carcinogeneza prin inhibarea metilării ADN-ului și prin interacțiunea cu metabolismul retinoizilor208. 
• Alcoolul poate modifica metabolismul hormonal, cum ar fi creșterea nivelurilor de hormoni sexuali în sânge (de exemplu estrogenul)212,213, ceea ce poate înlesni dezvoltarea cancerului mamar. 
• Alcoolul acționează ca un dizolvant, compușii carcinogeni, cum ar fi cei din țigări, intrând mai ușor în țesuturi206.
• Malabsorbția și deficiența de nutrienți, cum ar fi folatul, legate de consumul de alcool, sunt asociate cu diferite forme de cancer, care pot apărea atunci când consumul de alcool este mare214.

Alte componente carcinogene în afară de alcool

Deși alcoolul este considerat cel mai important carcinogen din băuturile alcoolice, și alte componente, cum ar fi carbamatul de etil și acetaldehida, pot reprezenta un risc215. În anii 1980, berea a fost în centrul atenției din cauza descoperirii nivelurilor înalte de nitrozamine216, identificate ca posibili compuși carcinogeni217. De atunci, procesele de fabricare a berii au fost optimizate și, în zilele de astăzi, berea conține doar o cantitate neglijabilă de nitrozamine218. 

Consumul de alcool și riscul redus de anumite tipuri de cancer

În cazul anumitor tipuri de cancere, se observă o ușoară reducere a riscului în cazul consumului de alcool.  Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări pentru confirmarea constatărilor din aceste studii în rândul populației și pentru descoperirea mecanismului fiziologic care stă la baza acestor efecte202. Aceste tipuri de cancer nu sunt cele mai frecvente tipuri de cancer. În tabelul 5, se face o prezentare generală a incidenței și mortalității acestor tipuri de cancere, precum și a riscului cumulat care indică riscul de a face acest tip de cancer până la vârsta de 75 de ani. Riscul cumulat diferă de la o țară europeană la alta pentru că există diferențe în privința factorilor de risc specifici fiecăreia. Cunoscând acest risc, riscul relativ poate fi contextualizat (vezi Caseta de la începutul acestui capitol).  Dacă riscul cumulat este foarte mic, chiar și o scădere a riscului relativ din cauza consumului de alcool ar putea să nu genereze o diferență absolută prea mare. Dar dacă riscul cumulat este deja destul de mare, o scădere mai mică a riscului relativ poate avea un impact mare.

* Riscul cel mai mic și cel mai mare (diferă de la o țară la alta în Europa) de a face un anumit tip de cancer până la vârsta de 75 de ani. Date generate pornind de la globocan.iarc.fr.

Cancerul renal

Riscul relativ de cancer renal scade (față de riscul existent) cu până la 29% la un consum de până la 50g de alcool pe zi față de abstinenți202,219,220. 

Limfomul non-Hodgkin

Față de persoanele care nu beau alcool, cei care consumă alcool au un risc relativ cu 15% mai mic (față de riscul existent) de a face limfom non-Hodgkin. Raportul doză-efect arată că riscul relativ este semnificativ mai redus cu 20%, dacă consumul de alcool este de până la 75 g pe zi223.

Cancerul tiroidian

Se observă o asociere inversă semnificativă între consumul de alcool și riscul de cancer tiroidian. Consumul de alcool de 14 – 108 g pe săptămână scade riscul relativ de cancer tiroidian cu 17% (față de riscul existent), iar consumul a peste 108 g alcool pe săptămână scade riscul relativ cu 28% față de abstinenți221. Constatări similare se observă în cazul unui studiu de monitorizare în care consumul a 15 g de alcool pe zi sau mai mult a fost asociat cu un risc relativ mai mic cu 23% de cancer tiroidian față de persoanele care consumă 0,1 – 4,9 g de alcool pe zi222.

Limfomul Hodgkin

Limfomul Hodgkin este o formă de cancer rară în Europa, după cum o arată și riscurile cumulate reduse. Față de persoanele care nu beau alcool, cei care consumă alcool au un risc relativ cu 30% mai mic (față de riscul existent) de a face limfom Hodgkin. S-a observat un raport invers doză-efect, dar pentru că nu a fost semnificativ, constatările trebuie interpretate cu prudență224.

Riscul de cancer după încetarea consumului de alcool

Este dificil să estimăm cât de mult durează ca astfel de riscuri crescute să scadă sau să dispară după ce o persoană nu mai consumă băuturi alcoolice. Cercetările pe această temă sunt puține și lipsite de claritate. În cazul cancerului oral și de gât, e posibil ca riscurile să dispară după 35 de ani225, iar în cazul cancerului esofagian și hepatic, după 16,5 și, respectiv, 23 de ani226,227.

Consumul de alcool înainte și după diagnosticarea cu cancer mamar

Consumul de alcool înainte și după tratarea cancerului mamar pare să aibă un efect limitat asupra șanselor de supraviețuire. 

Consumul de alcool înainte de diagnosticare și șansele de supraviețuire

Conform unui studiu de anvergură în rândul populației, cu femei cu cancer mamar, s-ar părea că un consum de 42 – 84 g pe săptămână crește ușor șansele de supraviețuire cu 15% (risc relativ), față de femeile care nu consumă băuturi alcoolice și cele care consumă mai mult228.

Consumul de alcool după diagnosticare și șansele de supraviețuire

Consumul a peste 140 g de alcool pe săptămână după diagnosticarea cu cancer mamar este asociat cu un risc relativ redus de deces cauzat de boli cardiovasculare (BCV), de 53%, și un risc relativ redus al mortalității globale, de 36%228. BCV contribuie semnificativ la mortalitate în rândul supraviețuitoarelor de cancer mamar, probabil din cauza efectelor cardiotoxice și metabolice ale unor tratamente pentru cancerul mamar229.

Nu uitați: Fiecare pahar de băutură alcoolică crește riscul de cancer mamar

Există mai mulți factori de risc pentru cancerul mamar, iar consumul de alcool este unul dintre ei. Cel mai mare risc pe tot parcursul vieții de a dezvolta cancer mamar în Europa până la vârsta de 75 de ani (vezi Tabelul 4) este de 11,6%, constatat în Belgia. Fiecare pahar de băutură alcoolică pe zi (10 g de alcool) crește riscul cu 3–9%191, adică riscul absolut crește de la 11,6% la 12,0 – 12,6% (o creștere de 0,4 – 1,0 puncte procentuale), ceea ce corespunde unei creșteri de la 116 la 120 – 126 de femei din 1.000 care dezvoltă cancer mamar. Pentru a vedea lucrurile în context, un alt factor de risc pentru cancerul mamar sunt anticoncepționalele orale, iar folosirea acestora crește riscul cu 24%231, mărind riscul absolut de la 11,6% la 14,4% (o creștere de la 116 la 144 femei din 1.000 care dezvoltă cancer mamar). Nu uitați că acestea sunt doar exemple care indică efectele consumului de alcool și folosirea anticoncepționalelor orale asupra riscului absolut pe tot parcursul vieții de a dezvolta cancer mamar până la vârsta de 75 de ani. Riscul absolut pe tot parcursul vieții poate fi peste sau sub aceste cifre, în funcție de factorii de risc particulari, cum ar fi vârsta și stilul de viață.

Scopul acestor afirmații nu este de a descuraja folosirea anticoncepționalelor orale, ci mai degrabă de a pune în context consumul de alcool.