Berea și sănătatea

Ingredientele Berii

Berea este preparată din ingrediente naturale, cum sunt malţul din cereale (cel mai adesea orz), hamei, drojdie şi apă. Datorită acestora, berea conţine minerale, vitamine, fibre şi polifenoli care pot avea o contribuţie pozitivă la dieta unei persoane. De asemenea, alcoolul din bere poate avea efecte pozitive asupra sănătăţii atunci când este consumat cu moderaţie.

• Mesaje cheie
• Ce conține o bere? 
• Vitamine
• Minerale 
• Polifenoli
• Fibre 
• Gluten 
• Interviu: Prof Frans Kok
• Grafic informativ: Elementele de bază ale berii 

Mesaje cheie

• Berea este preparată din ingrediente naturale: apă, cereale, hamei şi drojdie.
• Datorită acestor ingrediente naturale, berea poate avea un aport la dieta alimentară, fiind o sursă de vitamine de tip B, minerale, polifenoli şi fibre.
• Având o dietă echilibrată, majoritatea persoanelor obţin suficiente substanţe nutritive din alimente, fără să consume bere. 

• Dacă beţi bere, reţineţi că trebuie să o faceți cu moderaţie pentru a vă menține o dietă echilibrată.

Ce conține o bere?

În plus faţă de efectele pozitive ale consumului moderat de alcool (vezi Capitolele 5, 6, 8 şi 9), berea poate avea un mic aport suplimentar la dieta alimentară, datorită conținutului de vitamine din grupul B, minerale, polifenoli şi fibre. Conținutul diferitelor tipuri de bere variază considerabil în funcţie de materiile prime folosite şi de modul în care sunt fabricate. Tabelul 2 arată compoziţia uzuală a berilor pilsner/lager obişnuite, în concordanţă cu aportul alimentar zilnic recomandat, iar în acest capitol sunt discutate principalele elemente nutriţionale. Glutenul, pe care trebuie să îl evite persoanele care suferă de boală celiacă, va fi, de asemenea, discutat. Având o dietă echilibrată, majoritatea persoanelor au la dispoziție suficiente substanţe nutritive, deşi berea poate şi ea avea un rol într-o dietă echilibrată, atâta timp cât este consumată cu moderaţie.

ND= nedeterminat

Surse:

Compoziţia berii: Extrasă din datele referitoare la compoziţia alimentelor din 16 ţări europene prin www.EuroFIR.org (cu excepţia datelor despre fibre şi siliciu).

Aportul alimentar recomandat: Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară14, Fundaţia Britanică de Nutriţie15,  Food and Nutrition Board (Consiliul de Nutriţie şi Alimente)16

Vitamine

În bere se găsesc mici cantităţi din multe vitamine de tip B, iar biodisponibilitatea lor a fost confirmată de cercetarea intervenţionistă care a arătat un nivel crescut de absorbţie al vitaminelor B  în cazul consumului moderat de bere (330 ml pe zi pentru femei şi 660 ml pe zi pentru bărbaţi)17,18.

Nivelurile de acid folic şi homocisteină
Un studiu experimental şi populaţional au demonstrat că un consum de bere ar putea ajuta la menţinerea nivelurilor de homocisteină la valori normale datorită conţinutului ridicat de acid folic^17,19, pe când vinul, vodca şi whisky-ul nu conţin niveluri detectabile de acid folic20. Niveluri ridicate de homocisteină se găsesc la persoanele cu boli cardiovasculare sau cu boala Alzheimer, deşi metaanalizele arată că diminuarea nivelurilor de homocisteină administrând vitamine din grupul B nu a avut un efect semnificativ asupra evenimentelor cardiovasculare, îmbătrânirii cognitive sau a mortalităţii^21,22.

Minerale

Cerealele, apa, hameiul, drojdia şi condiţiile de procesare pot contribui la conţinutul de minerale al berii23. Circa 75% din mineralele din bere provin din malţ, iar restul de 25% din apă24. Câteva dintre mineralele importante pentru efectul lor asupra sănătăţii sunt siliciu, potasiu şi sodiu.

Siliciu
Multe din funcţiile biologice ale siliciului rămân necunoscute şi, în consecinţă, doza zilnică recomandată pentru siliciu nu a fost încă stabilită25. Berea este o sursă importantă de siliciu în regimul alimentar, conţinând între 6,4–56,5 mg/l 26 cu o medie de ~19 mg/l. După ce se consumă bere, nivelul siliciului din limfă şi din urină creşte semnificativ, confirmând că berea este o sursă biodisponibilă rapidă de siliciu27, iar berile făcute din orz tind să conţină mai mult siliciu decât cele făcute din grâu. Hameiul conţine semnificativ mai mult siliciu decât cerealele, dar cantitativ, hameiul aduce un aport mult mai mic berii decât cerealele. Prin comparaţie, vinurile şi băuturile spirtoase au niveluri mai scăzute de siliciu13. O analiză arată că probele strânse de-a lungul ultimilor 30 de ani indică faptul că siliciul joacă un rol important în formarea oaselor şi în sănătatea ţesutului osos şi conjunctiv13, iar componenta de siliciu din bere se presupune că poate contribui la unele dintre aceste efecte pozitive28. Totuşi, este nevoie de mai multă cercetare pentru a investiga dacă aportul de siliciu adus de consumul moderat de bere reduce într-adevăr riscul apariţiei osteoporozei (vezi Capitolul 9).

Raportul între potasiu şi sodiu
Berea are un raport relativ crescut între potasiu şi sodiu (de obicei 4:1), care este benefic pentru menţinerea tensiunii arteriale la niveluri normale şi sănătoase29.

Polifenoli

În ultimul deceniu, a existat un interes crescut faţă de potenţialele beneficii asupra sănătăţii avute de polifenolii din plante incluşi în dietă, datorită efectelor antioxidante şi antiinflamatorii observate. Studii epidemiologice şi metaanalizele asociate sugerează că adoptarea pe termen lung a unor diete bogate în polifenoli din plante oferă protecţie împotriva apariţiei cancerelor, bolilor cardiovasculare, diabetului, osteoporozei şi bolilor neurodegenerative30.

Polifenolii din bere
Mai mult de 35 de compuşi fenolici au fost identificaţi în bere, aproximativ 80 – 90% în malţ şi 10–20% în hamei23. Cantitatea totală de polifenoli depinde de tipul berii care are la bază anumite materii prime şi un proces de fabricare specific. Pe pahar (de conţinut echivalent de alcool), berea conţine mai mult decât dublul numărului de polifenoli din vinul alb şi jumătate din cantitatea regăsită în vinul roşu31. În bere, xanthohumol-ul şi metaboliţii săi: isoxanthohumol-ul şi fitoestrogenul 8-prenylnaringenin oferă proprietăţi in vitro asupra sănătăţii precum efecte anticarcinogene, anti-invazive, antiinflamatorii şi antioxidante. Totuşi, este nevoie de mai multe studii pe oameni pentru a determina dacă concentraţiile în plasmă ale acestor compuşi, derivate din consumul moderat de bere, au aceeaşi bioactivitate ca cea observată in vitro32.

Boala cardiovasculară şi polifenolii
Aşa cum se poate vedea în Capitolul 5, consumarea a 10 – 20 g de alcool pe zi poate avea efecte protectoare împotriva bolii cardiovasculare. Diferite studii speculează că alţi factori din bere (şi vin) pot avea de asemenea efecte protectoare, în principal polifenolii32,33, iar două studii sugerează că polifenolii din berea fără alcool ar putea, de asemenea, să joace un rol (vezi Capitolul 4). Este nevoie de mai multe studii clinice randomizate care să se concentreze pe identificarea mecanismelor reale care stau la baza acţiunii polifenolilor pentru a înţelege dacă şi în ce măsură contribuie la un efect protector.

Fibre

Deşi tabelele internaţionale cu compoziţia alimentelor nu raportează fibre alimentare în bere, este evident că berile lager şi berile brune conţin cantităţi de fibre alimentare solubile (1,87–2,02 g/l). Fibrele solubile din bere provin de la pereţii celulelor de orz, iar carbohidraţii nedigerabili (ß-glucani şi arabinoxilani) sunt cei mai mari componenţi din fibrele alimentare12. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a concluzionat că s-a demonstrat că ß-glucanii din orz reduc colesterolul din sânge şi ar trebui consumate cel puţin 3 g de ß-glucani din orz pe zi pentru a obţine efectul respectiv34. ß-glucanii din orz se găsesc adesea în bere, dar totuşi nivelurile variază foarte mult în funcţie de procesul de fabricare a berii.

Gluten

În Europa, un procent estimat de 1% din adulţi şi copii au boală celiacă, o boală autoimună în care sistemul imunitar reacţionează la gluten35. Pentru că berea este de obicei produsă din malţ de orz sau de grâu, va conţine prin urmare mici cantităţi de gluten. Totuşi, există o problemă legată de determinarea nivelurilor de gluten din bere, pentru că metoda actuală descrisă de Codex Alimentarius nu este valabilă pentru a fi utilizată la produsele descompuse prin hidroliză şi fermentate36. Persoanele diagnosticate cu boală celiacă ar trebui să consume doar berea cu logo-ul oficial „fără gluten”37. Berile declarate oficial ca fiind fără gluten sunt fabricate folosind tehnici care reduc nivelul de gluten în berea pe bază de orz, folosesc cereale fără gluten sau folosesc zaharuri sau siropuri fermentabile38.

Nu uitaţi: Este mai bine să beţi băuturi alcoolice după ce ați luat masa.

Dacă alcoolul este consumat pe stomacul gol, este absorbit mai repede decât dacă stomacul este plin. Din moment ce eliminarea alcoolului nu depinde de factori care pot fi direct influenţaţi, nivelul maxim de alcoolemie când sunt consumate băuturi alcoolice pe stomacul gol va fi mai ridicat decât dacă se consumă alcool în timpul mesei sau imediat după masă39. Dar tipul băuturii alcoolice este de asemenea important. Când se bea pe stomacul gol, băuturile mai concentrate precum băuturile spirtoase vor produce un nivel mai ridicat de alcoolemie decât aceeaşi cantitate de alcool consumată sub formă de bere. Când alcoolul este consumat în timpul mesei sau imediat după masă, cel mai înalt nivel de alcoolemie se observă la băuturile alcoolice mai diluate precum berea, dar acest nivel maxim este tot mai scăzut decât cel atins când se bea bere pe stomacul gol40. Prin urmare, pentru a evita niveluri maxime ridicate de alcoolemie, este mai bine să beţi băuturi alcoolice în timpul mesei sau imediat după masă, sau să alegeţi băuturi alcoolice mai diluate, precum berea.

Prof. Frans Kok

Profesor Emerit de Nutriţie şi Sănătate, Universitatea Wageningen, Olanda
Expertiză: Dieta pentru prevenţia bolilor, echilibrul energetic şi compoziţia corpului

Cum se încadrează consumul moderat de bere într-un stil de viaţă sănătos?
„În primul rând, există riscul evident ca abuzul de alcool să aibă efecte negative atât de natură socială, cât și legate de sănătate. Nu trebuie să consumați băuturi alcoolice din rațiuni de sănătate. Există multe alte feluri de a vă menţine sănătoşi. Adulţii care obişnuiesc să consume băuturi alcoolice sunt sfătuiţi să îşi limiteze consumul la maxim două pahare pe zi pentru bărbaţi şi maxim un pahar pentru femei. Cel mai benefic obicei de consum de alcool este cel zilnic sau aproape zilnic, evitând consumul de tip “binge drinkimg” care este evident dăunător. Ţinând cont de acestea, consumul de bere poate face parte dintr-un stil de viaţă sănătos”.

Dacă berea este consumată cu moderaţie, cum afectează sănătatea?
„Adulţii care îşi limitează consumul de bere la unul sau două pahare pe zi prezintă un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 şi demenţă. În plus, berea este făcută doar din ingredientele naturale, în care există mici cantităţi de vitamine B, provenite de la cereale şi drojdie, şi fibre şi polifenoli, provenite de la cereale şi hamei, care ar putea, de asemenea, avea efecte benefice, dar este nevoie de cercetari suplimentare. Şi reţineţi că printr-o dietă echilibrată, majoritatea oamenilor vor avea  suficiente substanţe nutritive din alimente”.

Dacă ați dispune de fonduri nelimitate, ce aspect al consumului moderat de alcool ca parte a unui stil de viați sănătos ați dori să cercetați?
„Există beri fără alcool, cu procent scăzut de alcool şi beri cu alcool. Ar fi interesant de văzut dacă şi cum diferă influenţa acestor băuturi, de exemplu asupra rehidratării. Având în vedere că speranţa de viaţă este în creştere şi că numărul oamenilor în vârstă este în creştere, hidratarea este o temă importantă”.