Berea și sănătatea
Berea Şi Boala Cardiovasculară
Berea în cantităţi moderate poate fi bună pentru inimă şi pentru vasele de sânge în principal datorită conținutului de alcool. Există dovezi ştiinţifice solide că un consum de 15 – 30 g de alcool pe zi este asociat cu un risc relativ de mortalitate cauzată de boala cardiovasculară cu 25% mai scăzut, comparativ cu abstinenţii. Acest fapt nu are legătură cu tipul băuturii alcoolice consumată.
- Mesaje cheie
- Boala cardiovasculară în Europa
- Consumul de alcool şi riscul de boală cardiovasculară
- Mecanismele efectelor protectoare ale consumului moderat de alcool
- Consumul de alcool la persoanele cu boală cardiovasculară
- Rolul variaţiei genetice
- Interviu: Dr Ramon Estruch
- Grafic informativ: Berea şi boala cardiovasculară
Mesaje cheie
- Berea în cantităţi moderate poate fi bună pentru inimă şi pentru vasele de sânge în principal datorită alcoolului pe care îl conține.
- Consumul a 15–30 g de alcool pe zi este asociat cu un risc de mortalitate cauzată de boala cardiovasculară cu 25% mai scăzut comparativ cu abstinenţii. În cazul consumării acestei cantități de alcool, riscul de cardiopatie coronariană este redus cu 34%. Riscul de atac cerebral este cel mai scăzut (cu 20% mai mic) la o cantitate de până la 15 g de alcool pe zi.
- Colesterolul HDL crescut, sensibilitatea la insulină îmbunătăţită, fibrinogenul scăzut şi markerii inflamatori reduşi sunt mecanisme fiziologice care explică această asociere.
- Pe lângă un stil de viaţă sănătos, consumul moderat de alcool ar putea avea un efect protector la nivel cardiovascular.
- Persoanele cu boli cardiovasculare pot avea beneficii de pe urma consumului moderat de alcool.
Boala cardiovasculară în Europa
Boala cardiovasculară (BCV) este una dintre cauzele cele mai importante de deces în Europa. În ciuda unei scăderi semnificative în ultimii 30 de ani, aproximativ patru milioane de oameni au decedat din cauza BCV în anul 2014, ceea ce este echivalent cu 46% din totalul cauzelor de mortalitate în Europa. Cardiopatia coronariană (CDC) precum infarctul miocardic (atacul de cord) reprezintă circa jumătate, iar atacul cerebral reprezintă aproximativ un sfert din toate cazurile de CDC102.
Consumul de alcool şi riscul de boală cardiovasculară
Relaţia dintre consumul de alcool şi riscul mortalităţii cauzate de BCV este reprezentată prin curba „J”. Cel mai scăzut risc de mortalitate cauzată de BCV se observă la un consum de alcool de 15 – 30 g pe zi (risc relativ mai mic cu 25%), dar rămâne tot scăzut la cantităţi consumate de până la 60 g pe zi comparativ cu persoanele care nu beau103. Se pare că nu există diferenţe între efectele benefice ale băuturilor alcoolice. Această reducere a riscului este comparabilă cu măsurile de prevenţie precum monitorizarea greutăţii, mişcare şi folosirea acidului acetilsalicilic (aspirinei)104,105.
Consumul de alcool şi cardiopatia coronariană
În cazul cardiopatiei coronariene, există o relaţie între aceasta şi consumul de alcool reprezentată prin curba „J”. Cel mai scăzut risc relativ este mai mic cu aproximativ 20% la un consum de alcool de circa 25 g pe zi pentru bărbaţi şi circa 10 g pe zi pentru femei. Şi consumul de 25 – 100 g de alcool pe zi este asociat cu un risc relativ mai scăzut de CDC la bărbaţi (vezi Figura 4). Totuşi, la aceste niveluri de consum există un risc crescut pentru unele tipuri de cancer şi pentru accidente, crescând aşadar riscul total de mortalitate (vezi Capitolul 10)106. O metaanaliză mai recentă a arătat concluzii similare, cu cel mai scăzut risc relativ de CDC observat la un consum de 15 – 30 g de alcool pe zi (un risc relativ mai mic cu 34%) şi riscul relativ al mortalităţii cauzate de CDC redus cu 20 – 25% chiar şi la un consum mai mare de 60 g de alcool pe zi comparativ cu abstinenții103.
Efectul stilului de viaţă
Un stil de viaţă sănătos (greutate optimă, dietă sănătoasă, activ din punct de vedere fizic şi nefumător) scade riscul de infarct miocardic. Totuşi, chiar şi în rândul bărbaţilor care au un stil de viaţă sănătos, cei care consumă 5 – 30 g de alcool pe zi au un risc relativ mai mic decât cei care nu beau alcool deloc (vezi Figura 6). Concluzia acestui studiu efectuat în rândul populaţiei indică faptul că efectul protectiv cardiovascular al consumului moderat de alcool este adiţional efectelor benefice ale unui stil de viaţă sănătos107.
Consumul de alcool şi atacul cerebral
Relaţia dintre consumul de alcool şi riscul atacului cerebral este reprezentată prin curba „J”. Cel mai scăzut risc relativ (un risc mai mic cu aproximativ 20%) este la o cantitate de alcool consumată de până la 15 g de alcool pe zi şi creşte atunci când consumul depăşeşte 15 g pe zi103. Atacul cerebral ischemic este forma cea mai comună de atac cerebral, unde un cheag de sânge blochează fluxul sanguin într-o arteră din creier. Atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, cel mai scăzut risc relativ (cu circa 15% mai mic decât la abstinenţi) s-a observat la un consum de aproximativ 12 g de alcool pe zi. Un consum mai mare de 35 g pe zi pentru bărbaţi şi de 44 g pe zi pentru femei creşte riscul relativ108. La bărbaţi, există o relaţie liniară pozitivă între consumul de alcool şi riscul de accident vascular cerebral hemoragic. La femei, se regăseşte o relaţie reprezentată prin curba „J” cu riscul relativ cel mai scăzut la 12 g de alcool pe zi (mai mic cu 31%)108. Un accident vascular cerebral hemoragic apare când vasul de sânge se sparge în creier sau în jurul lui.
Efectele tranzitorii şi reversibile
Efectul consumului de alcool asupra riscului de boală cardiovasculară poate fi tranzitoriu şi reversibil. Cei care s-au apucat de băut, 14 – 196 g pe săptămână pentru bărbaţi şi 14 – 98 g pe săptămână pentru femei, aveau şanse cu 38% mai scăzute decât abstinenții de a avea un eveniment cardiovascular pe parcursul unei perioade de monitorizare de patru ani109. Într-un alt studiu pe bărbaţi cu vârste între 40 şi 75 de ani, o creştere a consumului zilnic cu 12,5 g de alcool pe parcursul unei perioade de monitorizare de patru ani a fost asociată cu un risc relativ de infarct miocardic mai mic cu 22%. Pe de cealaltă parte, o scădere a consumului zilnic cu 12,5 g de alcool a fost asociată cu o tendinţă de creştere a riscului relativ de infarct (un risc cu 10% mai mare)110. Un studiu cu o perioadă de monitorizare de şapte ani a sugerat că, în rândul bărbaţilor cu vârste cuprinse între 40 şi 84 de ani cu un consum iniţial scăzut de alcool de 14 g pe săptămână sau mai puţin, o creştere ulterioară moderată a consumului de alcool (14 – 84 g pe săptămână) le-a redus riscul de BCV cu 29%111.
Consumul de alcool şi hipertensiunea
Consumul de până la 20 g de alcool pe zi reduce uşor riscul de hipertensiune la femei comparativ cu abstinenţii, în timp ce un consum mai mare de alcool creşte semnificativ riscul de hipertensiune. În rândul bărbaţilor, relaţia nu este descrisă de curba „J”, nu există o reducere a riscului relativ cu o cantitate de alcool consumată <30 g pe zi, şi la mai mult de 30 g pe zi riscul relativ de hipertensiune creşte. Nu este clar mecanismul prin care alcoolul afectează tensiunea arterială. Totuşi, cel puţin parţial, reducerea tensiunii arteriale poate fi legată de o sinteză crescută a oxidului nitric de către endoteliul arterelor. Poate exista şi un mecanism indirect prin care alcoolul să modifice nivelurile hormonale, care la rândul lor afectează tensiunea arterială. Diferenţele dintre obiceiurile de consum, preferinţele în materie de băuturi alcoolice şi fumatul pot, de asemenea, contribui la variaţiile observate între răspunsurile individuale şi diferenţiate pe sex112.
Consumul de alcool şi cardiomiopatia
Cardiomiopatia este o boală a muşchiului cardiac. Poate avea cauze diferite, dar una dintre ele este intoxicarea miocardului (muşchiului inimii) din cauza unui abuz cronic de alcool. Un studiu observaţional a arătat că oamenii care consumă în jur de 240 g de alcool pe zi timp de 16 ani în medie au dezvoltat cardiomiopatie113. Prin urmare este puţin probabil ca dintr-un consum moderat de alcool să poată rezulta cardiomiopatie alcoolică.
Consumul de alcool şi aritmiile supraventriculare
Fibrilaţia atrială este tulburarea de ritm a cordului cel mai des întâlnită, iar studiile observaţionale au arătat un risc relativ crescut la un consum mai mare de 26 g de alcool pe zi la femei114 şi mai mare de 60 g de alcool pe zi la bărbaţi114,115.
Mecanismele efectelor protectoare ale consumului moderat de alcool
Prin studii intervenţionale s-au identificat multiple mecanisme prin care consumul de alcool afectează riscul BCV. Aceste mecanisme sprijină o relaţie cauzală şi pot explica aproape toate asocierile8.
Creşterea colesterolului HDL şi funcţiile sale cheie
Consumul a 30 g de alcool pe zi creşte concentraţia de colesterol HDL (lipoproteine cu densitate înaltă) cu aproximativ 8%116. O funcţie cheie a HDL este de a facilita efluxul de colesterol, transportând colesterolul de la periferie la ficat pentru excreţie117, iar consumul de alcool creşte efluxul de colesterol118,119. În plus, activitatea paraoxonazei, o altă funcţie a HDL, este crescută. Paraoxonaza este o enzimă care formează un complex cu HDL şi care poate proteja împotriva arteriosclerozei protejând colesterolul LDL de la oxidare120. Creşterea HDL şi sporirea funcţiilor sale poate explica circa jumătate din reducerea riscului de BCV datorată consumului moderat de alcool116.
Sensibilitatea la insulină îmbunătăţită
Consumul moderat de alcool poate îmbunătăţi sensibilitatea la insulină (vezi Capitolul 6). Din moment ce rezistenţa la insulină este legată de BCV, îmbunătăţirea sensibilităţii la insulină poate fi un mecanism suplimentar prin care consumul de alcool reduce riscul de BCV.
Scăderea fibrinogenului
Consumul a circa 30 g de alcool pe zi poate reduce nivelurile circulatorii de fibrinogen121. Această proteină este precursorul fibrinei, un cofactor al agregării plachetare. Scăzând nivelurile de fibrinogen, este mai puţin probabil să se formeze cheaguri de sânge şi, prin urmare, acest lucru ar putea reduce riscul de infarct.
Reducerea markerilor inflamatori
S- a arătat că un consum de circa 30 g de alcool pe zi scade concentraţia plasmei proteinei C-reactivă (PCR) cu 35%122,123. PCR este markerul inflamator cel mai adesea studiat, activ în inflamaţii acute, iar niveluri circulatorii scăzute de PCR sunt frecvent întâlnite la persoanele cu BCV. PCR poate afecta în mod negativ stabilitatea plăcilor. Alţi markeri inflamatori precum interleukin-6, molecula 1 de adeziune celulară vasculară şi molecula 1 de adeziune intracelulară urmează aceeaşi tendinţă ca PCR124.
Consumul de alcool la persoanele cu boală cardiovasculară
Persoanele cu BCV pot beneficia de pe urma consumului moderat de alcool. Studiile în rândul populaţiei pe subiecţi cu hipertensiune (tensiune arterială mare) arată că un consum de alcool de până la 30 g pe zi poate scădea riscul relativ de BCV cu până la 40%125. Celor care au avut deja un infarct miocardic, consumul a 28 – 56 g de alcool pe săptămână poate să le reducă riscul relativ total de mortalitate cu până la 28%126. După intervenţia pe cord, consumul a 50 – 700 g de alcool pe săptămână are un efect protector împotriva îngustării vaselor de sânge şi reduce nevoia unei noi intervenţii cardiace127.
Rolul variaţiei genetice
Unii oameni de ştiinţă sugerează că reducerea riscului de CDC la consumatorii de cantităţi mici şi moderate de alcool depinde de variaţia genetică. Persoanele cu polimorfisme ale alcool dehidrogenazei (ADH1C) care rezultă într-un metabolism lent al alcoolului, ar putea avea mai multe beneficii CDC128, deşi această descoperire nu este susţinută şi de alţii129. S-a observat că persoanele cu o altă variaţie genetică, polimorfism ADH1B, au mai multe beneficii dacă beau mai puţin. La o cantitate de alcool consumat scăzută spre zero, au avut un profil de factori de risc BCV mai favorabil şi mai puţine evenimente de BCV130. Totuşi, această alelă este foarte rar întâlnită. De asemenea, persoanele cu acest polimorfism sunt de obicei sensibile la alcool, făcându-le cel mai adesea abstinente mai degrabă decât consumatoare de alcool în exces şi, prin urmare, nu sunt reprezentative131. În concluzie, dovezile pentru rolul geneticii asupra efectelor consumului moderat de alcool sunt încă insuficiente şi inconsecvente. În plus, există întrebarea dacă afirmaţiile generalizate cu privire la efectele alcoolului asupra bolilor se pot baza pe rezultatele de la analiza unui polimorfism uninucleotidic al unei gene132.
Ce este boala cardiovasculară?
Boala cardiovasculară (BCV) este o denumire globală a bolilor inimii şi vaselor de sânge. Este cauzată în principal de arterioscleroză. În timpul acestui proces pereţii arteriali se întăresc şi devin mai înguşti din cauza efectelor plăcilor arterosclerotice (vezi Figura 5). Majoritatea acestor plăci conţin lipoproteină de densitate scăzută oxidată (colesterol LDL) şi pot apărea plăci în toate arterele. Arterioscleroza este o boală degenerativă a arterelor, cauzată în principal de îmbătrânire, dar un stil de viaţă nesănătos poate accelera dezvoltarea ei. O placă fixă rigidizează peretele arterial şi poate cauza ischemie (deficit de oxigen), dar de obicei nu închide niciodată complet o arteră. Plăcile pot deveni instabile din cauza inflamației, iar o placă instabilă, pe măsură ce creşte în dimensiune, se poate rupe tot din cauza reacţiilor inflamatorii. Agregarea plachetară poate mai târziu duce la formarea unui cheag de sânge cauzând un blocaj local. Când se întâmplă acest lucru în arterele coronare şi conducerea oxigenului la muşchiul inimii se opreşte, apare un infarct miocardic. De asemenea, cheagul se poate desprinde şi poate bloca arterele cauzând infarct într-un alt loc, cum ar fi în creier133,134.
Care sunt factorii de risc pentru boală cardiovasculară?
Există multipli factori care pot influenţa riscul de BCV. Factorii de stil de viaţă precum un nivel scăzut de activitate fizică, o dietă nesănătoasă, fumatul şi obezitatea pot accelera dezvoltarea arteriosclerozei. Unele boli pot, de asemenea, spori riscul de BCV. La diabetul zaharat, de exemplu, metabolismul lipidelor şi glucozei este alterat, ducând la niveluri nesănătoase de lipide şi glucoză în sânge, făcându-i astfel pe diabetici mai predispuşi la BCV135.
Nu uitaţi: Unul sau două pahare de bere pe zi pot reduce riscul de boală cardiovasculară
În ciuda celor crezute la început de oamenii de ştiinţă, alcoolul reprezintă un factor major în reducerea riscului de boală cardiovasculară (BCV)103. Faimosul studiu Paradoxul Francez din anul 1992 a descoperit că, deşi francezii consumă cantităţi relativ mari de grăsimi saturate, nu suferă la fel de mult de BCV cum ar fi de aşteptat. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că acest lucru ar putea fi datorat consumului de vin roşu136. Deşi compuşii fenolici din vin şi bere ar putea juca un rol în reducerea riscului de BCV33,124,137-140, cea mai mare parte a efectului protector al acestor băuturi se datorează tot alcoolului din ele103.
Majoritatea studiilor ştiinţifice se concentrează pe efectul alcoolului asupra sănătăţii cardiovasculare a persoanelor cu vârsta de 50 de ani sau peste. Motivul pentru acest lucru este că adulţii tineri prezintă un risc mai scăzut de BCV decât persoanele mai în vârstă141, ceea ce face mai uşoară descoperirea efectelor semnificative ale consumului de alcool la persoanele de vârstă mai înaintată. Oricum, arterioscleroza este un proces pe termen lung care începe chiar din tinereţe. Câteva studii au descoperit o incidenţă scăzută de cardiopatie coronariană, rigiditate arterială scăzută şi o concentraţie mai redusă de fibrinogen la grupa de vârstă 25 – 50, în cazul unui consum de 0,5 – 30 g de alcool pe zi, faţă de abstinenţi142-144.
Dr Ramon Estruch
Hospital Clinic, CIBER Obesity and Nutrition, Universitatea din Barcelona, Spania
Expertiză: Dieta mediteraneană, vin, bere, boală cardiovasculară, arterioscleroză, inflamaţie
Ce se cunoaşte despre legătura specifică dintre bere şi sănătatea inimii?
„Unele cercetări sugerează că un consum regulat şi moderat de bere şi vin pare să ofere o protecţie cardiovasculară mai mare decât consumul de băuturi spirtoase, datorită polifenolilor din aceste băuturi. Totuşi, mult mai multe studii arată că, în general, consumul moderat de alcool, indiferent de tipul de băutură, reduce morbiditatea şi mortalitatea cardiovasculară. Deci cea mai mare parte a efectelor protectoare ale berii se datorează conţinutului de alcool. Unele componente minore, cum ar fi polifenolii xanthohumol şi isoxanthohumol ar putea contribui la sănătate, dar au un rol mult mai mic.”
Dieta mediteraneană este adesea asociată cu vinul, dar poate fi înlocuit vinul cu berea?
„Dieta mediteraneană tradiţională include în timpul meselor consumul frecvent în special de vin roşu, în doze moderate. Dar chiar şi în antichitate putea include şi bere. Astfel, unii experţi au subliniat că berea ar trebui inclusă în piramida dietei mediteraneene, împreună cu vinul roşu şi cidrul. Chiar şi în prezent, unii consumatori de dietă mediteraneană înlocuiesc vinul cu berea în timpul meselor, mai ales vara. Pentru efectul protector asupra bolii cardiovasculare, nu este nicio diferenţă dacă bei vin sau bere urmând această dietă.”
Dacă ați dispune de fonduri nelimitate, ce aspect al consumului moderat de alcool ca parte a unui stil de viață sănătos ați dori să cercetați?
„Deşi studiile observaţionale deja prezintă sugestii întemeiate, mi-ar plăcea să demonstrez prin dovezi ştiinţifice de cel mai înalt nivel că un consum moderat de bere ajută la protejarea împotriva evenimentelor cardiovasculare şi diabetului de tip 2. Pentru a face acest lucru ai nevoie de un grup mare de persoane din diferite ţări, care consumă mese controlate pe o perioadă îndelungată de timp, cu sau fără bere. Rezultatele de la acest studiu ar ajuta şi mai mult comunităţile ştiinţifice, medicale şi de sănătate publică în recomandările referitoare la efectele consumului moderat de bere făcute către consumatori.”